Concubinajul, cunoscut deasemenea ca si coabitare, tinde sa devina o moda. Una rea. Devine un fenomen tot mai raspindit in tarile occidentale, in tarile scandinave ajungind chiar la 20% din cuplurile care locuiesc impreuna. Unii numesc acest fenomen un aspect social pozitiv intrucit, spun ei, ingaduie libertate partenerilor de a-si continua separat stilul de viata preferat fara a se adapta responsabilitatilor inevitabile pe care casatoria si familia naturala le impun. De ce insa de-a lungul mileniilor societatea a stigmatizat concubinajul? Care este impactul concubinajului asupra copiilor? Dar asupra partenerilor? Sa fie el tocmai acea reteta perfecta de asociere a fiintelor umane care simultan cu aducerea partenerilor impreuna le acorda si libertate fara responsabilitati? Are concubinajul un efect si asupra viitorilor soti, al stabilitatii unei eventuale casatorii sau asupra familiei?

In aprilie a fost emis in Marea Britanie un studiu cvasi-exhaustiv asupra acestui subiect care da raspuns acestor intrebari. Efectuat de Alissa Goodman si Ellen Greaves, studiul este lung, dar din el am extras datele principale pe care vi le redam mai jos. Rezumatul studiului a fost facut pentru AFR de Lucian si Carmen Hord, voluntari AFR din Chisineu Cris, jud. Arad. Le multumim. 

Introducere

In ultimii 25 de ani s-a constatat o semnificativa inmultire a nasterilor in cadrul cuplurilor care coabiteaza. In anul 2008, pentru aproximativ 30% din nasterile inregistrate in Anglia si Tara Galilor  parintii au declarat ca nu sunt casatoriti dar locuiesc la aceeasi adresa.

Exista experti care au observant in anii anteriori consecinte benefice ale trairii copiilor in cadrul familiilor casatorite asupra dezvoltarii cognitive si comportamentale a copiilor, comparativ cu situatiile in care copiii traiesc in cadrul altor forme familiale, inclusive coabitarea. Totusi, putine studii au luat in discutie daca mariajul in sine este cauza acestor diferente, iar ca o consecinta daca a incuraja parintii sa se casatoreasca si nu sa locuiasca doar impreuna va avea efecte benefice asupra copilului.

Studii anterioare

Exista o oferta bogata de literatura ce documenteaza faptul ca acei copii care au fost nascuti si traiesc cu parinti ce coabiteaza au rezultate mai slabe comparativ cu copiii ai caror parinti sunt casatoriti. Cautand sa explice asemenea indicii, multi experti au aratat ca parintii care coabiteaza sunt mai inclinati spre separare decat cei casatoriti, aceasta instabilitate a relatiei fiind asociata cu efecte negative asupra copiilor. Dar prea putine evidente au fost adunate care sa sprijine ipoteza unei interpretari cauzale a acestei diferente.

Un numar restrans de lucrari au schitat cateva motive pentru care mariajul conventional existent intre parinti ar putea fi cauza unei dezvoltari mai bune a copiilor – comparativ cu situatia coabitarii. Aceste studii teoretice au sugerat ca deoarece mariajul conventional implica un devotament social si legal mai mare decat alte forme de convietuire, aceasta ar putea fi cauza unui comportament mai cooperant intre parinti, sau al unei pozitii mai bune a femeii in privinta administrarii resurselor familiale, sau chiar in ce priveste reducerea stresului parental – toate acestea avand rezultate benefice in viata copilului. 

Datele

Studiul prezent e bazat pe Studiul Millenium Cohort (MCS – engl.) – un studiu longitudinal ce a debutat initial prin esantionarea a aproape 19 000 de copii nascuti in Marea Britanie in  jurul anului 2000, studiu ce a avut reveniri (follow-ups) atunci cand copilul a implinit  9 luni, 3 ani si respectiv 5 ani. S-a folosit un esantion de aprox 10 000 dintre acesti copii, ai caror parinti biologici au fost casatoriti sau locuiau impreuna la momentul nasterii copiilor.

Cuplurile care aleg sa se casatoreasca sunt diferite de cuplurile care aleg sa coabiteze. Redam citeva criterii:

Criteriul etnic: doar putin peste jumatate dintre mamele de origine negro-caribeana sunt casatorite atunci cand li se naste copilul, comparativ cu 70% dintre mamele de rasa alba. Prin contrast, aproape toate mamele din Banglades, Pakistan sau India sunt casatorite la nasterea copilului.

Criteriul religios: mamele apartinand oricaror credinte religioase sunt semnificativ mai inclinate spre a fi casatorite decat spre a trai in concubinaj, comparativ cu mamele care se declara ca neapartinand nici unei religii.

Criteriul educatiei parentale: procentul mamelor dar si al tatilor din cuplurile casatorite care detin o diploma scolara este dublu fata de cazul parintilor ce coabiteaza. Mult mai putine dintre mamele casatorite au probleme cu a citi in viata cotidiana.

Ocupatia parintilor: de doua ori mai multi tati dintre cei din cuplurile casatorite au o ocupatie / un loc de munca, fata de cei din cuplurile care locuiesc impreuna.

Venitul parental si detinerea unei locuinte:  cuplurile casatorite la momentul nasterii copilului inregistreaza de doua mai multe aparitii in cadrul primei cincimi a categoriei din populatie cu venituri mari; doar o treime dintre aceste cupluri apartin categoriei cu veniturile cele mai mici. Cel mai adesea cuplurile casatorite vor detine o locuinta proprie sau vor avea in derulare un credit pentru cumpararea unei locuinte.

Varsta mamei la nasterea primului copil: mamele din cuplurile ce coabiteaza se intampla foarte des sa fie niste adolescente la momentul nasterii primului lor copil: 18% dintre  mamele ce coabiteaza au avut prima nastere inainte de varsta de 20 de ani – comparativ cu 4.2% dintre mamele casatorite; iar peste 30% dintre mamele casatorite aveau o varsta de peste 30 de ani la momentul nasterii primului lor nascut – comparative cu 21% dintre mamele care coabiteaza.

Durata relatiei dintre parinti inainte de nasterea copilului: cele mai multe dintre cuplurile casatorite au trait multa vreme impreuna inainte de nasterea copilului – nu acelasi lucru poate fi spus despre cuplurile ce coabiteaza; mai mult de jumatate dintre cuplurile casatorite au trait impreuna peste 6 ani – comparativ cu 16% dintre cuplurile care coabiteaza – inainte de nasterea primului copil. Aproape 40% dintre cuplurile care locuiesc impreuna necasatoriti au trait impreuna mai putin de 2 ani – situatie intalnita doar la 8% dintre cuplurile casatorite.

Planificarea sarcinii: preponderent mamele din cadrul cuplurilor casatorite au afirmat ca si-au planificat / intentionat sarcina. 75% dintre mamele casatorite au planificat sa ramana insarcinate, comparativ cu doar 47% dintre mamele ce coabiteaza.

Calitatea relatiei: exista diferente in ceea ce priveste calitatea relatiei din cuplu in stadiul ei de inceput. De exemplu, atunci cand copilul a ajuns la varsta de 9 luni, 31% dintre mamele casatorite afirma ca partenerul lor este sensibil si atent la nevoile lor – comparative cu 24% dintre mamele din cadrul cuplurilor care coabiteaza.

Stabilitatea relatiei: cele mai multe dintre cuplurile care coabiteaza experimenteaza o perioada de separare de o luna sau chiar mai lunga, inainte ca primul lor nascut sa ajunga la varsta de 3 ani; asa stau lucrurile in cazul a 26% dintre cuplurile care locuiesc impreuna, dar numai pentru 7% dintre cuplurile casatorite. Parintii care coabiteaza la momentul nasterii copilului se intampla adesea sa nu mai locuiasca impreuna pana acesta ajunge la varsta de 3 ani.

Sanatatea mamei si a copilului: cele mai multe dintre mamele casatorite la nasterea bebelusului lor au parte de o sanatate mai buna decat mamele ce coabiteaza. Doar 5.8% dintre copiii nascuti in cadrul unei familii casatorite sunt sub greutatea normala la nastere – comparative cu 7.4% in cazul copiilor cuplurilor care coabiteaza. Numai 7.7% dintre copiii nascuti cuplurilor casatorite sunt nascuti prematur (comparativ cu 8.5% ). 41% dintre mamele din cadrul cuplurilor care coabiteaza fumeaza – fata de 15% dintre mamele casatorite. De asemenea, foarte putine dintre mamele care coabiteaza isi vor alapta copilul, iar cele mai multe dintre ele au raportat in perioada cand copilul ajunge la varsta de 9 luni – ceea ce reprezinta indici de depresie.

Practici parentale: cu toate ca tatii casatoriti par a avea cel mai scazut nivel de implicare cu copilul atunci cand acesta atinge varsta de 9 luni, 57% dintre ei cred ca sunt “parinti buni”, comparativ cu 44% dintre tatii necasatoriti care cred acelasi lucru. Diferenta de procente in ce priveste afirmatia similara a mamelor este nesemnificativa in compararea celor doua categorii. 46% dintre parintii casatoriti la momentul nasterii copilului au un moment stabilit pentru punerea copilului in pat (o rutina) inainte ca acesta sa ajunga la varsta de 3 ani – spre deosebire de cuplurile care coabiteaza, unde doar 39% dintre ei au aceasta rutina. Parintii casatoriti ofera si un mediu de invatare mai bun copilului la varsta de 3 ani – de exemplu, 67% citesc copilului zilnic, comparativ cu doar 58% dintre cuplurile necasatorite.

In primavara s-a format in Parlamentul Romaniei o subcomisie parlamentara pentru promovarea valorilor umane in societate. Subcomisia face parte dintr-o retea internationala cu preocupari identice si in alte tari ale lumii, cunoscuta cu numele de Institutul Dignitatis Humanae. Recent a emis o “Declaratia Universala a Demnitatii Umane", un document care afirma ca omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (Imago Dei), ceea ce confera vietii sacralitate. Drepturile omului sunt vazute ca fiind intrinseci fiintei sale si nu un produs al vreunei carti legale. De aceea anumite proprietati sunt inalienabile si de nesters in fiecare din noi.

 

 

Va rugam pe toti sa semnati Declaratia, afirmindu-va in felul acesta pozitiile crestine privind valorile. Textul in romaneste al declaratiei il aflati aici http://provitabucuresti.ro/docs/Universal_Declaration_of_Human_Dignity(RO).pdf iar semnaturile se pot da intrind pe linkul acesta: http://www.dignitatishumanae.com/#/universal-declaration/4536194906 

Am primit la redactie urmatorul anunt despre recente aparitii editoriale de inspiratie religioasa pentru copii.

Sunt Serban Cristian, autor de carte religioasa si editor de carte religioasa pentru copii si tineri. Noi am scos in premiera in Romania primele carti ortodoxe insotite de produse multimedia pe CD. 

PRINTESA CU HAINE DE AUR/ THE PRINCESS WITH GOLDEN CLOTHES (32 pagini), carte bilingva, in limba romana si engleza, full color, insotita de filmul artistic Printesa cu haine de aur. O poveste inspirata din Filocalia vol. 1, din cuvintele Cuviosului Evagrie Ponticul…. 

NESTEMATE DUHOVNICESTI –VOL. 1 (90 de pagini) full color insotita de un CD multimedia, povestiri audio si animatie… Pe langa o parte consistenta alcatuita din povestiri originale veti descoperi cateva istorioare duhovnicesti din cele mai iubite carti ale Ortodoxiei, cum ar fi Vietile Sfintilor, Limonariul sau Livada Duhovniceasca, Minunile Creatiei, Filocalia pentru copii si tineri, Flori din Gradina Maicii Domnului sau Cuvinte duhovnicesti (Cuviosul Paisie Aghioritul). Cartea se adreseaza tuturor, indiferent de varsta. Se recomanda a se citi cate o povestire pe saptamana, cele 52 de istorioare fiind corelate cu numarul saptamanilor dintr-un an. Editorul”. Lansarea cartii ,,Nestemate duhovnicesti vol.1” s-a facut in cadrul TOB (Targul de Obiecte Bisericesti) pe 12 iunie 2010.

Nadajduiesc ca poate exista un interes pentru aceste carti si ati putea da o comanda! In cazul in care se depaseste de 10 exemplare comandate, discountul este de 25 la suta… Cartile pot fi comandate prin email sau telefon: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ; Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ; telefon 0726874848

Multumim!

---