ZECE SECRETE ALE UNEI CASNICII FERICITE

ZECE SECRETE ALE UNEI CASNICII FERICITE

Chiar si cea mai dificila casatorie poate fi reabilitata. Chiar si cea mai subreda casatorie poate fi indreptata. Chiar si cea ma lipsita de nadeje casatorie poate fi salvata. Acolo unde e dorinta de rectificare nimic nu e imposibil. Divortul nu e o optiune. Repararea casatoriei insa e.

Va redam aici 10 retete simple si usoare pentru reabilitarea casatoriei si transormarea ei intr-o relatie fericita. Toti, mai devreme sau mai tirziu, ne confruntam cu tensiuni in familie si casatorie. Formulele succinte pe care vi le recomandam astazi va vor ajuta, asa cum au ajutat o sumedenie de alte cupluri, sa va indreptati casatoria si sa o transformati chiar din tragedie in triumf.

Materialul de mai jos a fost pregatit pentru noi de David Tut (AFR Timisoara) si prelucrat din materiale originale ale lui Mitch Temple, consilier de cuplu american si expert al relatiilor.

10 secrete pentru o casnicie de succes.

Aici gasiti 10 principii care va vor ajuta sa claditi si sa intretineti o casatorie fericita. Cuplurile de succes au un simt practic foarte bine dezvoltat, concretizat printr-o viata pragmatica. Citesc carti, participa la seminarii, cauta articole pe internet si urmaresc viata altor cupluri de succes, stiind ca este mai usor sa invete lucruri deja testate. Cuplurile de succes spun ca multe lucruri le-au invatat din experienta de viata, formata in urma incercarilor reusite sau nu. Aceste zece principii ale casniciei fericite au fost depistate de-a lungul timpului din munca cu sute de cupluri.

1. In primul rind, cuplurile trebuie sa stie ca fericirea nu este cel mai important lucru intr-o relatie. Toata lumea vrea sa fie fericita, dar fericirea este o stare de multe ori trecatoare, acum o ai, acum dispare. De aceea, cuplurile de succes stiu sa creeze oportunitati prin care sa-si reimprospateze viata cu fericire, atunci cand traverseaza o perioada mai grea.

2. Foarte important, cuplul isi descopera propria valoare prin sprijin reciproc. Cand apar situatii dificile si cand nu mai exista rezolvare, partenerii trebuie sa-si ofere sprijin reciproc. Timpul are capacitatea de a crea oportunitati de rezolvare a problemelor, de reducere a factorilor de stres si de solutionare a tuturor greutatilor pe care le intampina. In astfel de situatii sprijinul afectiv si emotional reprezinta un raspuns potrivit pentru criza.

3. Daca faci ce faci ca din obicei, obtii acelasi rezultat. Cuplurile experimentate au invatat ca solutia unei probleme consta in aplicarea unei tactici potrivite. De multe ori schimbari minore in atitudine sau schimbari ale metodei de abordare fac diferenta intr-o casnicie. Schimbati monotonia relationarii, dati-i un influx de spontaneitate, puneti jovialitate in conversatii.

4. Atitudinea fiecaruia conteaza. Schimbarea comportamentului este importanta, dar la fel de importanta este si schimbarea atitudinii. Negativismul atrage si alimenteaza sentimente nocive. O atitudine pozitiva si orientata spre solutii ofera cuplului putere si stabilitate.

5. Schimbati-va modul de gandire – schimbati-va casnicia. Gandurile pe care sotii le au unul fata de celalalt afecteaza modul de percepere a celuilalt. Asteptarile lor, dar in acelasi timp felul in care ei isi trateaza partenerul, conteaza enorm.

6. Iarba este mai verde in curtea vecinului. Cuplurile de succes nu au aceasta mentalitate. Au invatat sa reziste acestui mit destul de predominant ca o persoana alta decit sotul sau sotia poate sa-i faca mai fericiti. Cuplurile fericite isi folosesc energia pentru a-si imbunatati conditia personala si casnicia, nu cautarea efemera a unei relatii in afara casatoriei pentru dobindirea fericirii.

7. Poti sa-ti schimbi casnicia daca tu insuti alegi sa te schimbi. Cuplurile „veterane” au invatat de-a lungul timpului ca a incerca sa-ti schimbi partenerul este ca si cum ai impinge o franghie (adica imposibil). De multe ori, singura schimbare care se poate face intr-o relatie de casatorie este schimbarea personala, nadajduind ca ea va duce la schimbarea situatiei din familie.

8. Dragostea e un verb, nu doar un simtamint. Dragostea inseamna actiune nu pasivitate. Viata cotidiana erodeaza de la o vreme simtamintele romantice ale casatoriei. Simtamintele, la fel ca si fericirea, sunt in flux. Dar dragostea reala e bazata pe legamintul sotilor, spre mai bine sau spre mai rau, cind se simt bine sau cind nu se simt bine.

9. Casnicia este de multe ori o lupta pe plan emotional si intelectual. Cuplurile de succes invatat sa nu tina ranchiuna, sa nu mai evoce trecutul, amintindu-si ca persoana cu care s-au casatorit este la fel de imperfecta ca si el sau ea.

10. In final insa, chiar o criza in familie nu inseamna sfarsitul unei casnicii. Crizele sunt ca o furtuna: mare, galagioasa si periculoasa. Dar ca sa depasesti o furtuna trebuie sa mergi inainte. Mersul inapoi un este o optiune in rezolvarea crizei. O criza poate chiar fi un nou inceput la sotii intelepti. Cuplurie de succes inteleg ca incercarile si durerile slefuiesc oamenii, ii transforma in oameni si mai mari, iar casatoriile subrede in casnicii de succes.

Va dorim succes!

SA NE CUNOASTEM INSTITUTIILE EUROPENE

Noi, cei din AFR invatam constant, citim constant, ne informam constant, si dorim ca lucrurile esentiale care ne influenteaza viata sau directia societii, inclusiv pirghiile decizionale, sa fie bine cunonoscute un numai de noi ci si de cititorii nostri. De aceia am decis sa abordam, tot in numarul de astazi, un segment separatat privind institutiile europene care ne influenteaza valorile si care vor continua sa le influenteze vreme de multa vreme – Consiliul Europei, Parlamentul European, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, si Comisia Europeana.

Materialul acesta ne-a fost pregatit de avocatul organizatiei noastre, d-l Daniel Cotrau (AFR Arad)

Procesul decizional in cadrul Uniunii Europene

Uniunea Europeană (UE) nu este un stat federal, ca Statele Unite ale Americii, dar nu se incadreaza nici in tiparul de organizatie interguvernamentala, cum sunt Natiunile Unite, deoarece tarile membre isi reunesc o parte a suveranitatii aceasta insemnand ca statele membre deleaga anumite puteri de decizie unor institutii comune pe care le-au creat.

A. Institutii de decizie principale:

· Parlamentul European - europarlamentarii sunt alesi prin vot direct o data la cinci ani

· Consiliul Uniunii Europene - ministrii statelor membre se reunesc pentru a discuta si a adopta, impreuna cu Parlamentul, legislatia UE

· Comisia Europeanan - comisarii si administratia publica europeana propun legislatia comunitara si verifica aplicarea sa corecta in UE.

In principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul si Consiliul le adopta. Comisia si statele membre aplica aceste legi, iar Comisia asigura respectarea lor.

Curtea de Justitie este arbitrul final in litigiile din domeniul dreptului european.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului solutioneaza actiunile care au ca obiect incalcarea prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

B. Documente cu caracter juridic

· legislatia primara: tratatele

· acordurile internationale

· legislatia secundara

· legislatia consolidata

· materialele pregatitoare

· jurisprudenta

· interpelarile (parlamentare)

In continuare, sunt prezentate acele documente care prezinta interes in activitatea curenta desfasurata de Asociatie:

B.1. Legislatia secundara – totalitatea instrumentelor legislative adoptate de Institutiile Europene in baza tratatelor. Legislatia secundara cuprinde reglementari cu caracter obligatoriu (binding) – regulamentele, directivele si deciziile – sau reglementari cu caracter “ne-obligatoriu” (non-binding) – recomandari, opinii, etc.

B.1.1. Regulamentele sunt adoptate fie de Consiliu impreuna cu Parlamentul fie doar de catre Comisie. Regulamentele sunt direct aplicabile in statele membre.

B.1.2. Directivele sunt adoptatefie de Consiliu impreuna cu Parlamentul fie doar de catre Comisie. Scopul acestora este alinierea legislatiilor statelor membre unui standard comun. Directiva trebuie transpusa in legislatia interna a statelor membre. Daca o directiva nu a fost transpusa sau a fost transpusa incomplet cetatenii pot invoca textul directivei in fata instantelor nationale.

B.1.3. Deciziile sunt adoptate fie doar de Consiliu, fie de Consiliu impreuna cu Parlamentul, fie doar de catre Comisie. Deciziile sunt instrumentele prin care institutiile comunitare impun o norma cu privire la o situatia particulara. Decizia este o masura individuala (fapt ce o deosebeste de Regulament) si obligatorie in intregime.

B.1.4. Recomandarile sunt mijloacele prin care institutiile europene aduc la cunostinta destinatarilor orientarea acestora cu privire la anumite subiecte si totodata sugereaza o directie de aplicatie fara a impune obligatii asupra destinatarilor (state membre, institutii, cetateni).

B.1.5. Opiniile sunt instrumentele care permit institutiilor europene sa faca cunoscut punctul de vedere al acestora cu privire la o chestiune specifica.

B.2. Materialele pregatitoare

B.2.1. Popunerile legislative si opiniile Comisiei

Propunerile legislative apartin aproape in exclusivitate Comisiei. In orice moment pe parcursul procedurii de adoptare Comisia poate amenda sau retrage proiectul legislativ.

In cazul in care Parlamentul propune amendamente la proiectele legislative, Comisia va prezenta opinia sa cu privire la amendamentele respective.

B.2.2. Alte documente: comunicarile Comisiei – marea majoritate a comunicarilor Comisiei sunt propuneri legislative. Cele mai importante documente ale Comisiei sunt:

· White Papers, contin un set de propuneri de masuri concrete din partea Comunitatii intr-un anumit domeniu. Daca acestea sunt primite favorabil de Consiliu pot conduce la anumite programe de actiune din parte UE in domeniile respective.

· Green Papers, meninte a consulta populatia asupra unei teme specifice care ulterior pot duce la publicarea unui White Paper.

B.3. Jurisprudenta

· Hotararile pronuntate de Curtea de Justitie

· Opiniile si Ordinele emise de Curtea de Justitie

· Materialele si prezentarile efectuate de avocatii-generali in fata Curtii de Justitie

C. Procedura legislativa:

· Avizul conform

· Codecizia

· Procedura cooperarii

· Procedura consultarii

C.1. Procedura Avizului conform - Consiliul trebuie să obţină avizul conform al Parlamentului European înainte de adoptarea anumitor decizii foarte importante. Parlamentul nu poate modifica o propunere: fie o acceptă, fie o respinge. Acceptarea („avizul conform”) necesită o majoritate absolută a voturilor exprimate. Dintre domeniile in care se aplica aceasta procedura mentionam: cooperarea largita, fondurile structurale, violarea drepturilor omului, etc.

C.2. Co-decizia- procedura utilizata in prezent pentru majoritatea proceselor legislative.

Prin procedura de co-decizie, puterea legislativa se imparte in mod egal intre Parlament si Consiliu. In cazul in care Consiliul si Parlamentul nu pot conveni asupra unei propuneri de legislatie, nu va exista o lege noua. Conform procedurii, se pot efectua doua „lecturi” succesive ale proiectului de lege in fiecare institutie. Daca se ajunge la un acord legea poate fi adoptata. In caz contrar, proiectul de lege va fi prezentat unui comitet de conciliere. Majoritatea legilor adoptate prin codecizie sunt adoptate, de fapt, la prima sau a doua lectura.

Procedura codeciziei se aplica in mai multe domenii dintre care mentionam:

· nediscriminare pe criterii de nationalitate;

· combaterea discriminarii bazata pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau credinta, dizabilitati, varsta sau orientare sexuala;

· libertatea de miscare si rezidenta;

· angajarea;

· egalitatea de oportunitati si tratament;

· educatia; cultura; coeziunea economica si sociala, etc.

C.3. Procedura cooperarii

Parlamentul poate intocmi amendamente la o Pozitie Comuna a Consiliului dar decizia finala apartine Consiliului. Domenii de interes pentru asociatie nu intra in sfera de aplicabilitate a procedurii cooperarii.

C.4. Consultarea

Procedura de consultare este utilizată în domenii precum agricultura, impozitele şi concurenţa. Pe baza unei propuneri din partea Comisiei, Consiliul consultă Parlamentul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor.

D. Curtea de Justitie

Misiunea Curtii este sa se asigure ca legislatia UE este interpretata si aplicata in mod uniform in toate statele membre UE, astfel incat legile sa se aplice in mod egal tuturor cetatenilor. Curtea pronunta sentinte in cazurile care îi sunt înaintate spre solutionare.
Cele cinci tipuri de cazuri intalnite frecvent sunt:

· actiuni pentru pronuntarea unei hotarari preliminare - daca o instanta nationala are indoieli cu privire la interpretarea sau valabilitatea unei legi comunitare

· actiuni intentate pentru neindeplinirea obligatiilor – Comisia/sau una alt stat membru poate demara acest proces in cazul in care considera ca un stat membru nu isi indeplineste obligatiile prevazute de legislatia comunitara

· actiuni in anulare - daca un stat membru, Consiliul, Comisia sau in anumite conditii Parlamentul ori o persoana fizica considera ca o anumita lege comunitara este ilegala, acesta poate solicita Curtii anularea legii in cauza.

· actiuni in constatarea abtinerii de a actiona - Parlamentul, Consiliul si Comisia au obligatia de a adopta anumite decizii in anumite situatii. In caz contrar, statele membre, celelalte institutii UE si (in anumite situatii) pesoanele fizice sau societatile comerciale pot inainta o plangere prin care solicită Curtii consemnarea abtinerii de a actiona.

· actiuni in despagubiri - orice persoana sau societate comerciala care a suferit daune in urma unei actiuni sau a unei lipse de actiune din partea Comunitatii ori a functionarilor acesteia poate intenta o actiune pentru plata unor despagubiri.
E. Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Intrebarile acestea sunt fundamentale si legitime. Pe linga ele insa sunt si altele, la fel de importante pentru cei interesati de soarta si directia valorilor in aceasta epoca a „drepturlor omului.”

La aceste intrebari se cauta raspunsuri in cartea recent publicata, cu titlu sugestiv, a profesorului american Clifford Bob, The International Struggle for New Human Rights (2009). Recomandam cartea aceasta celor interesati, pasionati (sau ingrijorati) de acest subiect. Redam deasemenea linkul unei recenzii asupra acestei carti unde puteti afla raspunsuri la unele din aceste intrebari. http://www.h-net.org/reviews/showrev.php?id=24712

AFR IN MASS MEDIA

In cursul saptaminii trecute AFR a fost prezenta in mass media romana si internationala. D-l Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR, a dat un interviu unui canal de televiziune italian. Parintele Emil Ember (AFR Baia Mare) a acordat un interviu postului Radio Maria care il puteti audia aici http://dl.transfer.ro/transfer_ro-13mar-4343a1b688ebd.zip, iar D-l Petre Costea, Presedinte AFR, a acordat un interviu Universitatii Duquesne din Pittsburg, SUA.

DECLARATIE POLITICA IN PARLAMENTUL EUROPEAN

Un grup de europarlamentari italieni au initiat o declaratie politica in Parlamentul European care enunta dreptul statelor membre sa mentina in mediul public, in conformitate cu traditia si cultura nationala, simboluri religioase. Textul declaratiei il aflati aici http://www.europarl.europa.eu/activities/plenary/writtenDecl/wdFastOngoing.do?language=FR&startValue=20

Evident, Declaratia vizeaza decizia recenta a CEDO impotriva crucifixelor italiene. Din cei 33 de europarlamantari ai Romaniei pina in prezent au semnat declaratia D-l Ioan Enciu (PSD), D-l Iosif Matula (PDL), D-l Ioan Mircea Pascu (PSD), D-l Calin Teodorescu (PRM), si Pastorul Laslo Tokes. Le multumim si rugam si pe ceilalti europarlamentari romani sa semneze.

Competenta teritoriala a Curtii vizeaza doar acele state care au ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Conventie). Statele care au ratificat Conventia isi auma obligatia de a asigura si garanta oricarei persoane, nu doar propriilor cetateni, drepturile fundamentale si politice reglementate de Conventie.

Drepturile si libertatile aparate de Conventie includ: dreptul la viata, la audieri corecte, la respect pentru viata privata si de familie, libertatea de expresie, libertatea de gandire, constiinta si religie si la protejarea proprietatii, etc. Conventia interzice in acelasi timp tortura, tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante, munca fortata, detentia abuziva/nelegala, discriminarea pe criteriile drepturilor si libertatilor protejate de Conventie.

Hotararile Curtii prin care se constata incalcarea unor drepturi protejate de Conventie sunt obligatorii pentru statele care au ratificat Conventia iar acestea trebuie sa le execute.

DREPTURILE OMULUI

Traim in epoca drepturilor omului, spre bine sau spre rau. Si copiii nostri ne amintesc de asta, mai ales cei adolescenti, cind ne spun ca au „drepturi,” ca doar „traim intr-o democratie.” Suntem martori la o adevarata inflatie a drepturilor omului, o proliferare fara precedent a lor, toate insa create ex nihilo.

Unde si care e geneza acestui fenomen?
Cind a inceput?
In ce forumuri internationale se „fabrica” noile „drepturi ale omului?”
De catre cine?
De ce unele pretentii sau „drepturi” ajung sa fie validate la nivel international iar altele nu?
Exista oare un conflict intre cei care doresc o expansiune a „drepturilor omului” si cei care pledeaza in favoarea realismului, prudentei si a moderatiei?
Spre ce viitor ne indreptam daca drepturile omului vor continua sa fie fabricate ca pe banda rulanta asa cum sunt inventate in prezent?
Exista oare pericolul ca drepturile noi sa intre in conflict cu cele deja existente sau cu drepturile vechi?
Sau ca cele noi, „la moda,” sa distruga drepturile fundamentale?
Care sunt fortele din spatele miscarii internationale care promoveaza, in mod selectiv, noi drepturi dar in acelasi timp se opun eforturile altor grupuri care si ele doresc sa-si transforme propriile doleante in „drepturi ale omului?”
Exista oare o politica a drepturilor omului?

Sursa: http://dir.groups.yahoo.com/group/alianta-familiilor/

Grupuri yahoo utile:

- http://dir.groups.yahoo.com/group/provita/

- http://dir.groups.yahoo.com/group/vreausaaflu/

- http://dir.groups.yahoo.com/group/credinta_ortodoxa/