Tristul record la avorturi revine Marii Britanii si Romaniei Imprimare
Scris de Administrator   
Vineri, 14 Mai 2010
Vizualizări: 4336

fat-copil-nenascut-la-18-saptamani-de-la-conceptie-2
04.03.2010, Roma (Catholica)


Cu 2,9 milioane de avorturi practicate si inregistrate in 2008 in toata Europa, avortul este principala cauza a mortii pe Batranul Continent, se afirma in raportul “Avortul in Europa si in Spania”, prezentat marti la Bruxelles de “Institutul spaniol de Politica Familiala”. Raportul este departe de a fi o simpla statistica despre populatia continentului pentru ca seamana mai mult cu un buletin de razboi, cu o fotografie neorealista dupa un masacru ascuns, se afirma pe situl Radio Vatican . In cele 27 de tari UE, caderea demografica in curs ar ajunge la zero daca s-ar permite nasterea copiilor conceputi. In prezent, numai in doua tari europene – Irlanda si Malta – avortul este ilegal, in timp ce in 14 tari este permis in anumite circumstante, iar in alte 11 este liber.

In 2008, au fost dati la moarte 2,9 milioane de copii nenascuti, unul la fiecare 11 secunde, 327 in fiecare ora, 7.468 pe zi. In ultimii 15 ani, numai in Europa comunitara circa 20 de milioane de copii nenascuti nu au mai vazut lumina zilei, iar Romania, alaturi de Marea Britanie, Franta si Italia, face parte din grupul care conduce in tristul clasament al mortii. Cresterea cea mai mare s-a inregistrat in Spania, unde numarul avorturilor in ultimii 10 ani a cunoscut un salt de 115%. Luand in considerare si tarile europene din afara Uniunii, avorturile practicate si inregistrate in 2008 au fost circa 2 milioane 863 de mii; prin comparatie, echivalentul populatiei din Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara luate la un loc (in acelasi an Bucurestiul numara 1.943.981 de locuitori, potrivit Comisiei Nationale de Statistica).

Referitor la motivele acestei alegeri extreme, criza economica nu poate fi singura, a afirmat la Radio Vatican Carlo Casini, presedintele Miscarii pentru Viata: “Sa confruntam, de exemplu, datele a doua tari, Spania si Polonia, care au aproximativ aceeasi populatie, de circa 40 de milioane, si legi asemanatoare care permit avortul in caz de pericol pentru sanatatea si viata mamei, violenta sexuala si malformatii. In Spania, intreruperile de sarcina au crescut progresiv de la an la an, depasind in prezent 100.000 de avorturi; in Polonia, in schimb, pe timpul regimului comunist erau foarte multe, dar dupa caderea regimului, s-au redus mult si nu ajung niciodata la o mie. Cum se explica o asemenea diferenta? Evident, respectul fata de viata este mai mare in Polonia decat in Spania”.

“Exista si o degradare culturala care influenteaza aplicarea legilor in domeniu. In Franta si Anglia , numarul avorturilor continua sa creasca in timp ce, din fericire, Italia cunoaste o usoara scadere. Dar cum se poate intelege acest fenomen? In Italia, in ciuda tuturor, vocea Papei si a Bisericii reuseste sa se faca auzita; in Franta si Anglia , cenzura impotriva vietii nu poate fi evitata si avorturile se inmultesc. In cele din urma, in Europa nu mai exista constiinta ca, orice s-ar spune, copiii sunt intotdeauna copii, chiar si inainte de a se naste. Daca nu vom merge la radacina problemei si daca nu afirmam acest principiu, de altfel, coerent cu logica drepturilor omului care se vehiculeaza atat de mult in Europa, si anume principiul ca toate fiintele umane sunt egale, nu vom gasi cale de iesire din aceasta tragedie, din aceasta infrangere a Europei”.

Intrebat prin ce masuri concrete crede ca s-ar putea reduce plaga avortului in Europa, Carlo Casini a raspuns: “E necesar sa fie prevazuti timpii pentru gradinita, timpii de munca pentru mame, sa fie elaborate politici pentru locuinte. Dar mai inainte de toate acestea, este nevoie de educatie in spiritul respectarii vietii, de efectuat in scoli, educatia copiilor, a tinerilor dar si a celor adulti. Educatia trece intotdeauna prin scoala, dar nu numai: educatia se face si prin mass-media, prin televiziune. Daca astazi nu ar mai fi vocea unui post de radio cum este acesta, sau a unor ziare, ar fi o tacere totala, o cenzura totala”.

Sursa: Radio Vatican

 

Pr. Emil, un prieten